Refugiatii îşi părăsesc ţările de origine din cauza persecutării pe motiv de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social, opinii politice sau din cauza unor calamităţi, cum ar fi conflictul armat. Odată ce refugiaţii găsesc protecţie într-o ţară străină, aceştea deseori se confruntă cu mai multe dificultăţi în obţinerea asistenţei.
Studiul UNHCR privind situaţia refugiaţilor, beneficiarilor de protecţie umanitară (BPU) şi persoanele apatride, întitulat “Raportul de Evaluare Participativă 2011: Cum trăiesc (experimentează viaţa) refugiaţii, BPU şi persoanele apatride în Moldova”, a constatat că multe persoane care solicită protecţie în Republica Moldova spun că se confruntă cu probleme serioase în găsirea unui loc de muncă, cazare adecvată, recunoaşterea diplomelor străine, şi afirmarea altor drepturi ale omului, astfel ca obţinerea documentelor de călătorie şi cetăţenie.
Moldova se numără printre majritatea ţărilor Europene, nu doar prin oferirea accesului la angajare legală, dar de asemenea prin oferirea solicitanţilor de azil a dreptului de a se angaja legal, în urma aprobării din partea Biroului Migraţie şi Azil al Ministerului Afacerilor Interne. Însă acest gest pozitiv din partea guvernului, este puţin înţeles de către viitorii angajatori.
UNHCR în Republica Moldova are în jur de 2,250 persoane în cadrul mandatului său, dintre care mai mult de 2,000 sunt persoane apatride şi restul sunt refugiaţi, beneficiari ai protecţiei umanitare şi solicitanţi de azil.
Beneficiarii UNHCR au apelat pentru mai mult support privind angajarea şi eforturi suplimentare de a învinge încetarea discriminării, astfel încît să devină independenţi economic. În lipsa asistenţei din partea guvernului, refugiaţii au solicitat UNHCR să continue să ofere asistenţă de ordin casnic, oferită cu scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru refugiaţii vulnerabili selectaţi cu grijă.
“Problema privind condiţiile de trai adecvate şi accesibile este una cu care se confruntă toţi locuitorii Moldovei, în special refugiaţii şi solicitanţii de azil care nu au familii ori careva alt ajutor, decît asistenţa pe care ar putea-o primi de la noi”, a spus Peter Kessler, Reprezentantul UNHCR în Moldova.
Refugiaţi care au participat la studiu au menţionat că ar vrea să beneficieze de cazare socială oferită de către govern.
“Refugiaţii de asemenea au spus că guvernul trebuie să adreseze sistemul de înregistrare gen “propiska”, care determină mulţi proprietari să refuze oferirea unei chirii oficiale, iar în urma ascestei situaţii, unii refugiaţi şi cetăţeni ai Moldovei nu reuşesc să-şi înregistreze reşedinţa şi să poată beneficia de servicii medicale ori alte servicii sociale”, a spus Kessler.
Refugiaţii din Africa care au participat la studiu şi-au exprimat îngrijorări privind discriminarea rasială, cu toate că cei intervievaţi au declarat că nivelul xenofobiei şi discriminării în Republica Moldova s-a îmbunătăţit considerabil pe parcursul ultimilor 15 ani. Cu toate acestea, ei au solicitat UNHCR şi guvernul să desfăşoare mai multe activităţi de informare a publicului privond motivele de ce persoanele solicită azil în Moldova.
Participanţii studiului anual au solicitat ca Moldova să-şi îndeplinească eficient angajamentele luate în 2002 cînd a aderat la Convenţia privind statutul refugiaţilor şi să emită documente de călătorie, care permit deţinătorii acestor documente să solicite vize pentru călătorii peste hotare. Refugiaţii recunoscuţi în present trebuie să aştepte mai mult de opt ani pentru a aplica pentru cetăţenie, înainte de a aplica pentru paşaport. Republica Moldova a asigurat UNHCR că va examina problema privind lipsa documentelor de călătorie în anul acesta.
Persoanele apatride din Moldova, în special locuiesc în Transnisria. Aceştea au solicitat guvernul şi UNHCR să întreprindă mai multe acţiuni pentru a sensibiliza publicul privind problema apatridiei şi de a transforma procedura de naturalizare în una mai puţin birocratică.
Anul acesta, careva timp mai devreme, Moldova a convenit să implementeze Convenţia din 1954 cu privire la statutul aptrizilor şi Convenţia din 1961 privind reducerea apatridiei, cît şi o lege importantă privind procedura de determinare a statutului de apatrid, care va facilita soluţionarea problemei obositoare ce ţine de apatridie.
Rezultatele studiului au fost obţinute de o echipă de evaluare, care a inclus reprezentanţi ai UNHCR şi ai partenerilor de implementare AVE Copiii, Centrul de Caritate pentru Refugiaţi şi Centrul de Drept al Avocaţilor. Agenţiile au întreprins observări participative/vizite la domiciliu, cît şi întîlniri individuale, semi-structurate şi anumite discuţii în grup cu persoanele care sunt în atenţia UNHCR şi locuiesc în diferite părţi ale Moldovei, inclusiv segmentul Transnistria.
Pentru mai multă informaţie privind raportul şi recomandările sale, persoanele interesate sunt încurajate să se adreseze la Reprezentanţa UNHCR în Republica Moldova.
Pentru informaţie suplementară contactaţi Reprezentanţa UNHCR în Moldova
str. A. Mateevici, 68 MD-2009 Tel. 27 18 53, 27 08 65 fax: 27 19 53, e-mail: mdach@unchr.org
No comments:
Post a Comment